„Dismantling the Empire: America’s Last Best Hope” de Chalmers Johnson este o colecție de eseuri care analizează critic politica externă a Statelor Unite și impactul acesteia asupra democrației americane. Publicată în 2010, cartea servește drept un avertisment asupra pericolelor pe care le prezintă menținerea unui imperiu global și propune soluții pentru a preveni declinul inevitabil al națiunii.

Johnson argumentează că SUA trebuie să-și desființeze imperiul militar pentru a evita consecințe devastatoare precum supraextinderea imperială, războiul perpetuu și insolvabilitatea economică. El identifică trei măsuri esențiale: desființarea CIA, închiderea bazelor militare de peste hotare și eliminarea complexului militar-industrial care influențează politica internă.

„Dismantling the Empire” rămâne o lectură importantă pentru cei interesați de politica externă americană și de viitorul democrației în SUA. Johnson oferă o perspectivă provocatoare asupra necesității de a renunța la ambițiile imperiale pentru a salva republica democratică.

---

Luc REYNAERT

Căderea neamului indispensabil

Revizuit în Regatul Unit la 23 aprilie 2011

„Chalmers Johnson este un patriot absolut sincer, care vrea cu adevărat să-și salveze țara de la dezastru. Pentru el, SUA trebuie neapărat să aleagă între democrație (o republică internă) și imperiu (un imperialist străin), pentru că este pe punctul de a-și pierde democrația de dragul păstrării imperiului.

Politicile naționale

Johnson își vede țara condusă de un guvern scobit. Privatizarea activităților guvernamentale (servicii publice) echivalează cu o dezmembrare a guvernării democratice și a responsabilității guvernamentale. Oficialii corporativi nealeși („mercenarii”) care lucrează pentru corporații cu profit, au preluat sarcini guvernamentale: cheltuielile guvernamentale americane pentru apărare, securitate națională și programe sociale sunt transferate către marile corporații, generând costuri fără supraveghere.

Guvernul SUA a implementat o politică Big Brother cu „Total Information Awareness Program”, care ar putea compila dosare pentru 300 de milioane de persoane (cumpărări cu cardul de credit, abonamente la reviste, rețete medicale, vizite pe site-uri web, e-mailuri, depozite bancare, excursii, evenimente la care au participat).
Bugetul său nebunesc de apărare și nivelul scăzut de impozitare a celor bogați deturnează resursele de la utilizarea productivă (investiții în educație, sănătate și mediu).
Mai mult decât atât, populația SUA este prost informată de conglomeratele sale mass-media private total imbunătățite.

Politici internationale

Pe plan internațional, C. Johnson vede o tendință de accelerare către militarism și dependență de complexul militar-industrial. SUA domină lumea prin puterea sa militară (761 de baze în 192 de țări) și personalul său de informații. Din al Doilea Război Mondial până la 9/11 au avut loc peste 200 de operațiuni militare peste mări.

SUA au instalat un sistem offshore de nedreptate: tortură, supraveghere electronică clandestină, răpiri, asasinate, închisori secrete, alegeri trucate, sprijinire a terorismului de stat și amestec în economiile străine pentru a proteja interesele SUA.

Rezultatele sunt o erodare a puterii SUA (America Latină, Japonia, Coreea de Sud) și represalii (returnări) împotriva intereselor SUA.

Viitorul

Pentru C. Johnson, viitorul SUA este sumbru. Va păstra fațada guvernului constituțional și va continua până când se va prăbuși sub supratensiune imperială, războaie perpetue și insolvență. Falimentul (și concomitent scăderea dramatică a dolarului) va determina o scădere drastică a nivelului de trai al populației sale și pierderea controlului asupra afacerilor internaționale în beneficiul puterilor în creștere (China, India).

Pentru el, SUA nu au capacitatea de a rămâne hegemonul global. Războaiele se vor pierde din nou (împotriva paștunilor din Afganistan).

Remedii

Rețetele lui C. Johnson nu sunt mai puțin drastice. SUA trebuie să renunțe la dependența de forța militară pentru a atinge obiectivele de politică externă. Mai mult decât atât, agențiile sale de informații ar trebui desființate, pentru că au supraviețuit oricărei justificări legate de Războiul Rece.

Viitorul apropiat ne va spune dacă apelurile deschise și dramatice ale lui C. Johnson s-au auzit și, dacă nu, dacă scenariul lui de moarte va deveni realitate.
O lectura obligatorie.”